"Într-o lume toxică, a mânca sănătos este un act de responsabilitate"





- Prepararea rachiului de casă (I).



Prepararea rachiului prin distilare, este cunoscută de circa 7-800 de ani. Prima atestare documentară pe teritoriul României  este din anul 1570  privitor la fabricarea de ţuică în localitatea Turţ (SM).
În cele ce urmează vom face referire numai la distilarea fructelor pentru producerea ţuicii sau a rachiului.
Distilarea se face cu ajutorul alambicului, denumire ce provine din limba arabă - Al-imbiq - adică distilator.
Alambicul este mult mai cunoscut sub denumirea de cazan de rachiu sau ţuică.
Trebuie să precizez că denumirea de ţuică se dă numai distilatului din prune sau corcoduşe (zarzăre). Toate celelalte distilate se numesc rachiuri: de pere, mere, cireşe, piersici etc.
Rachiul se poate face din fiecare fruct în parte caz în care se păstreaza aroma fructului respectiv, sau amestecuri de fructe, pregnant fiind gustul fructului în cantitate mai mare.

Pentru persoanele care nu locuiesc la bloc, este mai avantajos să producă singuri, acasă, cantitatea de rachiuri pentru consumul propriu. Mai curat, mai gustos şi nu în ultimul rînd cu mult mai ieftin.

Pentru distilare se folosesc cazane fabricate din cupru sau inox. Se găsesc de vînzare la ţiganii meşteşugari la preţuri cuprinse între 800 şi 1.500 lei.

Rachiu se mai poate face din tescovină, respectiv din rămăşitele de la tescuirea strugurilor sau din drojdia rămasă după tragerea vinului.

Pentru pregătirea decoctului (compostului) avem nevoie de recipiente care le putem manevra uşor. Sunt foarte bune butoaiele de plastic de 60 litri.

Fructele trebuie să fie cît mai coapte. Înainte de orice, fructele (prune, corcoduşe, mere, pere, caise, piersici, struguri) se spală bine, cu apă rece, deoarece pot conţine substanţe otrăvitoare rămase în urma stropirii pomilor. Nu se spală fructe ca: cireşe, vişine, capşuni, smeură etc.)  prin spălare scade conţinutul de suc pe care-l conţin. Cireşele, vişinele se pot totuşi spăla dar numai la jet rapid de apă.

Înainte de a le pune în butoi, fructele se zdrobesc cu ajutorul unui zdrobitor sau trecute prin maşina de tocat.  Boabele de struguri se scot de pe ciorchini. Dacă se lasă cu ciorchine cu tot, gustul este mai aspru.
Unele surse recomandă scoaterea sâmburilor de la fructele sâmburoase mici: prune, corcoduşe, cireşe, . (Eu le pun cu sâmburi). 
După fermentare sâmburii se lasă în partea de jos a butoiului, astfel că se pot îndepărta cu uşurinţă, înainte de introducerea în cazanul distilare.
Sâmburii de la caise sau piersici fiind mari se scot.
Toţi sâmburii de fructe conţin diferite cantităţi de amygdalin (cianură), care dă un gust amărui (gust de migdale). În cantitate mică nu sunt dăunatori, dar în cantitate mare pot provoca efecte neplăcute! Un miez de  sâmbure de caisă sau piersică conţine 0,5 mg de cianuri. (*Vezi şi Nota).

Dacă nu putem zdrobi fructele, atunci le tăiem bucăţi şi le opărim, apoi le punem în butoi, inclusiv apa în care le-am opărit.   (Opărirea nu este obligatorie).
Fructele astfel preparate se aşează în butoi lăsînd gol 15-20% sub  gură. Preparăm un sirop dintr-un kilogram de zahăr topit în 3-4 litri de apă fiartă, pe care îl turnăm peste fructe. Adăugarea de zahăr în cantitate mică ajută la pornirea fermentaţiei şi  nu dăunează gustului sau calităţii distilatului. Dacă fructele nu sunt suficient de zemoase (posibil în cazul unor soiuri de mere sau pere) putem adăuga înca 5-6 litri de apă (sau cît este necesar), fiartă în prealabil. Închidem butoiul cu capacul şi îl punem la fermentat. Dacă este cald fermentaţia durează între 15 şi 21 de zile.
Dacă butoiul este închis ermetic după fermentare, se poate distila oricând, fără să se piardă din alcool.

După dorinţă, spargeţi o mână (8-12) de sâmburi de caise, piersici sau prune şi fără coji le puneţi în butoi o dată cu fructele. După distilare veţi obţine un gust deosebit, uşor amărui.

Distilarea: Cel mai bun cazan pentru scopuri familiare, este cel de o capacitate maximă de 50 litri. Este mai uşor de manevrat. Înainte de folosire se spală bine cazanul şi serpentina.
Puneţi în cazan decoctul, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Dacă utilizaţi pentru fermentare butoi de plastic de 60l, atunci decoctul ajunge pentru 2 cazane. Închideţi cu capacul, montaţi serpentina şi umpleţi răcitorul cu apă rece.
Preparaţi din făină şi apă o pastă fluidă cu care veţi izola complect spaţiul din jurul capacului şi al serpentinei, pentru a nu permite aburului să iasă pe acolo, pierzînd astfel din cantitatea de rachiu.

Dacă răcitorul nu este cu apă circulantă, cînd vedeţi că începe să iasă abur din răcitor, scoateţi din apa caldă şi înlocuiţi cu apă rece.

Primele 10-15' focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se micşorează flacăra, astfel ca decoctul să fiarbă încet (la foc mic), pentru a nu se tulbura distilatul şi a nu grăbi fierberea, care va duce la pierderi de gust şi aromă. Pe ţeava răcitorului trebuie să curgă un firicel de maxim 3mm diametru.

La prima distilare se colectează totul pînă la apariţia apei fără alcool şi cu gust acru.
Separarea se poate face la prima distilare doar dacă se preferă un rachiu cu concentraţie alcoolică slabă.
Dar trebuie ştiut că distilatul va fi slab calitativ.
Separarea distilatului se face la a doua distilare.

Distilatul conţine 3 părţi: prima parte "fruntea" apoi "mijlocul" şi "coada" sau "otca". Coada mai este cunoscută şi sub denumirea de "ulei de fuzel". Distilatul bun, este mijlocul. Fruntea care reprezintă 2-2,5% din distilat, cu 70-72% alcool este otrăvitoare avînd o cantitate mare de alcool metilic, acetat de etil şi aldehide.  Coada, numită şi otcă este slabă cu o concentraţie alcoolică foarte mică, şi cu gust  acru. Mijlocul reprezintă 30-40% din distilat, şi este partea bună.
Cînd începe să curgă mijlocul, aşezăm la ieşirea serpentinei din  răcitor un filtru format din două bucăţi hîrtie de filtru pentru cafea, într-o pîlnie, astfel ca distilatul să iasă cât mai curat.
Distilarea se opreşte în momentul în care coada are o tărie sub 10% alcool, sau apare gustul de acru.
Coada se colectează separat şi se adaugă la urmatoarea tranşă de decoct pentru distilare.

Colectarea frunţii: la un cazan de 50 L, orientativ, se colectează cca 300 ml, apoi separat câte 100 ml în 2-3 tranşe. Fruntea are un miros înţepător şi un gust iute. Degustarea frunţii se face prin diluare: 1 parte frunte, 1,5 părţi apă căluţă. Se gustă fiecare tranşă, când nu mai are miros şi gust înţepător, atunci a apărut mijlocul. Fruntea reprezintă 2-2,5% din distilat.
(*)  Din frunte se pot prepara diverse unguente cu plante pentru frecţii şi tratarea rănilor (Ex. rachiul de arnică).

Mijlocul: reprezintă cca 32-38% în cazuri mai rare 40% din cazan.

Coada: la un decoct bun, apare când are 4-5% vol/alcool. Dacă este mai prost, atunci apare la cca 9-10% vol/alcool. Coada are un miros şi gust acru, neplăcut.

Notă:
Separarea mijlocului de frunte şi coadă se face la cea de a doua distilare.

Astfel am obţinut o băutură nu prea tare (30-35% vol/alcool) cam tulbure şi cu un gust ambiguu. 
Pentru ridicarea tăriei alcoolice şi stabilizarea gustului, ce am obţinut la prima distilare, se pune din nou la distilat. Înainte de a începe a doua distilare, spălăm cazanul şi serpentina.
La a doua distilare respectăm aceleaşi indicaţii. Vom obţine un "mijloc" cu o tărie de 45-55%, în funcţie de momentul opririi distilării. Ultima coadă (otcă), o depozităm într-o damigeană şi o vom pune la distilat la urmatoarea tranşă. Re-distilarea cozii se poate face de maxim 3 ori. "Fruntea" nu o aruncăm, ci o vom folosi pentru spălat diferite obiecte din sticlă sau porţelan sau ca unguent, vezi mai sus (*).  În nici-un caz nu se bea!

Maturarea: Rachiul obţinut se pune la învechit, minim 6 luni. În această perioada se aşează gustul de fructe şi tăria alcoolică. Sigur, că se pot învechi pînă la 5-6 ani sau chiar mai mult... după cîtă voinţă avem...
Învechirea se face în butoaie de stejar, dud, cireş, cu care ocazie ţuica se închide la culoare, galben-maroniu pentru stejar, galben închis dud şi cea mai frumoasă culoare un galben-verzui pentru butoiul din lemn de cireş;
Rachiul proaspăt are un gust aspru, uşor înţepător. Prin învechire rachiul capătă un gust plăcut, armonios, cu aroma fructului respectiv.
Învechirea se poate face şi în damigene din sticlă.


Borhotul rezultat se pune într-o groapă în grădină şi după putrezirea complectă, este un foarte bun îngrăşămînt pentru legume, flori, pomi etc.

Conţinutul în alcool după prima distilare:
Mere:          29,35 % vol/alcool                         Pere:           33,37 % vol/alcool
Piersici:        33,37                                            Prune:          35,16
Cireşe:         35,16                                            Caise:          48,22
Gutui:          36.96                                             Mure:          40,63
Vin:             35,16                                            Tescovină:   33,37
Corcoduse: 34,5
Mere şi pere de vară:  ~24,0
Drojdie din vin:  ~36,0

Randamentul în alcool (45*) la 100kg decoct:
Cireşe:       8-11 L
Mere:         4,5 - 5,5 L
Mere de vară: 4-4,5 L
Mure:        4-6 L
Struguri:    9-12 L
Mere pădureţe:  ~4,5 L
Pere pădureţe:   ~5,5 L
Resturi de fructe: 4,0-5,0 L

Notă:  Am primit mai multe comentarii de la diferite persoane (anonime), cu tot felul de sfaturi privind fabricarea rachiului. Inclusiv aşa zise "studii" de la chimişti de ocazie.
   Sunt nevoit să fac următoarea precizare:
   În materialul prezentat se arată prepararea rachiurilor în casă adică în gospodăria proprie, cu ajutorul unor instalaţii simple, la îndemâna oricărui gospodar.
   Nu mi-am propus să prezint distilarea în regim industrial care se supune altor cerinţe.
   Deoarece multe persoane au întrebat despre sâmburii din fructe fac următoarea precizare:
Fructele se pun la macerat împreună cu sâmburii (prune, corcoduşe, cireşe, vişine) deoarece în gospodărie nu avem acces la o maşină de desfăcut pulpa de pe sâmburi. Se scot doar sâmburii de la piersici şi caise, care fiind mari, sunt uşor de desfăcut.
   Există totuşi unele soiuri de piersici la care pulpa este aderentă la sâmbure. În acest caz, este bine să fierbem uşor piersicile, după care se vor desface mai uşor de pe sâmburi, cu mai puţine pierderi. Apa în care au fiert, se adaugă în butoi.
Sâmburii în cantitate mare doar dacă sunt sparţi au efecte negative asupra distilatului si implicit sănătăţii.
   În cantitate mică, 10-12 sâmburi sparţi se pot adăuga la fiecare butoi, obţinînd o băutură cu un uşor gust de migdale.
   Sâmburii se îndepărtează înainte de distilare (aceştia se lasă singuri la fundul butoiului, după macerare).

Multe alte informaţii puteţi citi în partea a II-a a articolului.

   Multe lucruri privind distilatele din fructe am învăţat din articolele scrise de dl. prof. ing. Joseph Pischl consilier guvernamental (Austria) în domeniul valorificării fructelor.

Link-uri:
Prepararea rachiului de-casă (II)

Rachiul de tescovină

Rachiul de drojdie

Coniac de casă

Notă:
Constat că în România, plagiatul este la mare căutare.
Când nu te pricepi la nimic cel mai simplu este să plagiezi (click):

https://harlauletnografie.wordpress.com/2013/09/28/sa-facem-rachiu-de-prune-ca-la-sticlaria-scobinti/

Desigur că individul în curajul său îşi ascunde numele pe blogul în cauză...
Dar tot am aflat cine este:
Un fost militar!
Colonel R. Miron Dumitru din Hârlău !...
Onorabil fost militar nu?


P.S.  
Simpla pomenire a saitului de "inspiraţie", nu este suficientă pentru copierea cuvânt cu cuvânt  a unor pasaje întregi din material.




82 de comentarii:

  1. Discursul e bun, cu o singura mentiune: Fruntea nu se foloseste pt uz medicinal, pentru ca metanolul sau alcoolul metilic cum mai este numit trece in sange prin piele si asa ajunge la ficat. Puteti sa folositi cu apa distilata si putin detergent de vase la spalarea parbrizului pe timp de iarna. Sau sa aprindeti gratarul.

    RăspundețiȘtergere
  2. teacher64:
    nu ati citit cu atentie.
    sau ati sarit un rand...

    RăspundețiȘtergere
  3. E bun materialul si este tot ce trebuie pentru a obtine un distilat de calitate.

    RăspundețiȘtergere
  4. este foarte bun materialul

    RăspundețiȘtergere
  5. Spirtul metilat, numit și "spirt medicinal", este o formă de etanol devenit necomestibil prin adăugarea de metanol și coloranți de regulă albastru de metil.
    Conform Wikipedia. Deci „fruntea” se poate folosi la frectii.

    RăspundețiȘtergere
  6. stie cineva cum pot scoate gustul acru din rachiul de tescovina?

    RăspundețiȘtergere
  7. Gustul acru nu se poate scoate, rachiul e bun doar de frectii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stimate anonim,
      Gustul acru poate fi eliminat astfel:
      se cauta taria tescovinei cu un aparat numit alcoolmetru. Prima data se evapora la fierbere alcoolul de 96 grade si apoi scade pana la 4,5 grade tarie. Daca vei gusta apa distilata care rezulta dupa scaderea tariei(gradelor) vei observa ca apa va fi acra. Atunci se va opri distilarea chiar daca tescovina rezultata din distilare va avea 60 - 70 gade tarie.Cauti in satul tau o fantana cu apa fara minerale, care amestecata cu 40 -50 mililitri de tescovina (10 - 20 mililitri de apa la 40 - 50 mililitri tescovina)daca ai descoperit apa buna reduci taria cu acea apa pana la taria de 50 grade.
      Daca nu ai apa buna atunci cumperi de la un magazin apa plata si prepari amestecul cu aceasta apa ( lamuriri email titus_pop57@yahoo.com)

      Ștergere
    2. gustul acru se poate scoate simplu cu calciucarbonat:CaCO3
      gustul amar se scoate cu carbune aktiv.
      carbunele activ scoate si mirosul.se poate chiar optine un alcool fara nici un gust sau miros.

      Ștergere
    3. NU AM TIMP SA VA EXPLIC ; fruntea este alcool metilic care se obtine la temperatura de 66°C deci apare intai, apoi temperatura creste la 76° C cand obtinem alcool etilic; cineva facea confuzie intre alcool metilic si albastru de metil care este un dezinfectant urinar si nu este daunator ; alambicul si serpentina, spalati-le cu otet si umpleti serpentina cu otet, lasati 10min si clatiti; va luci ca noua !spor la treaba !

      Ștergere
  8. la ce se refera: distilarea în regim industrial, cu alte norme ?
    adica, cat ar fi legal sa produci in gospodarie tuica/rachiu astfel incat sa nu ai probleme din partea autoritatilor ? sa produci pentru tine nu pt comert.

    RăspundețiȘtergere
  9. Cum stii ca borhotul este gata pentru pus la foc ?

    RăspundețiȘtergere
  10. http://www.scribd.com/doc/98050042/Tehnologia-de-Obtinere-a-Rachiurilor-Naturale

    poate te ajuta asta

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe mine nu mă ajută cu nimic.
      Poate doar ceva teorie în plus, dar nimic practic.
      În articol este vorba de tehnologie industrială care nu se poate aplica în gospodăria proprie.

      Ștergere
  11. Daca serpentina se spala bine inainte de folosire atunci "fruntea" nu mai este toxica.Cele mai folosite serpentine sint cele de cupru care oxideaza/coclesc ....cine vrea sa bea oxid de cupru ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În toate cazurile, fruntea este de ne-băut. Dece?
      Citiţi în articol.

      Ștergere
    2. Daca spalati serpentina cu putin otet(si este recomandabil) totul este OK
      O seara buna,
      Sandu

      Ștergere
    3. Alcoolul metilic (otravitor) are temperatura de fierbere un pic mai mica decat alcoolul etilic (non toxic). In procesul de distilare acesta va iesi primul si reprezinta cam 1,5 pana la 3% din distilat. Alcoolul metilic (metanolul) in concentratii mici da dureri de cap apoi produce orbire si in final decesul, deci atentie! Cine nu separa "fruntea" obtine un rachiu de la care te doare capul si produce mahmureala a doua zi.

      Ștergere
  12. Cum determinam care este "fruntea","mijlocul" si "coada" in timpul procesului de distilare ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Raspunsul la întrebare a fost adăugat în conţinutul articolului.

      Ștergere
  13. Buna:)
    Se face rachiu din prune amestecat cu mere? am tot auzit diverse comentarii cum ca din mere nu ar iesi bun, sa facem separat, care zice ca trebuiesc amestecate...ma poate lamuri careva?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Puteţi să amestecaţi ce fructe doriţi. Gustul pregnant va fi al fructului majoritar în amestec.
      Dacă aveţi cantităţi care depăşesc două butoaie de 60L din fiecare fruct, atunci faceţi separat. Veţi avea rachiuri cu gusturi diferite.

      Ștergere
  14. Va multumesc domnule Vasile...o sa revin cu detalii cu si despre reusita/esecul rachiului facut de sot..
    O seara buna:)

    RăspundețiȘtergere
  15. SALUT Imi puteti spune si mie daca se poate face tuica din pere de padure acrisoare , si daca se poate face cam cat zahar sa pun la un butoi de 60 L

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Perele de pădure (pădureţe), sunt de felul lor astringente. Un kg zahăr la butoi, pentru pornirea fermentaţiei este suficient.
      Zahărul pus la fermentat produce alcool şi nu îndulceşte conţinutul.
      Rachiul de pere pădureţe învechit 2-3 ani are o savoare deosebită.

      Ștergere
  16. Ce fac dacă am fiert-o a doua oară si are 75 grade? O mai pot face mai slaba?

    RăspundețiȘtergere
  17. Trebuia să lăsaţi să curgă mai mult. Aţi pierdut o parte din arome, care apar spre sfârşitul distilării.
    Acum puteţi să adăugaţi apă distilată până la tăria dorită.
    Dar este obligatoriu să o lăsaţi la omogenizat şi aşezat 2-3 luni.

    RăspundețiȘtergere
  18. Decoctul nu are suficient lichid ptr. ca nu am adaugat destula apa la inceput. Ce pot face acum dupa 3 luni? mai pot aduga apa calduta cu zahar, sau transa asta este ratata?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se poate adăuga apă, doar în momentul în care puneţi la fiert pentru distilare.

      Ștergere
  19. In toamana anului trecut am cules pe rand prunele (zona Campina)ce cadeau din pomi si le-am pus la macerat adaugand si sirop de zahar in recipientele respective. Cam dupa 60 zile m-am apucat de distilare (prima oara cand fac tuica, pana anul acesta facand doar rachiu din caisele culese din curte - Bucuresti)si din aprox. 100 kg fructe macerate abia am reusit sa obtin (cu ajutorul unui cazanel din cupre de 3 galeti)cantitatea de 14 litri de tuica alb-tulbure si acra. Procedeul folosit este conform celor prezentate de dvs. si pe care l-am aplicat ani la rand la caise.
    Unde si ce am gresit de am dat rateu ? Cu amabilitate rog un raspuns : bog53dan@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De la distanţă, este greu de spus. Este posibil ca fructele să fi fost verzi, sau putrede, sau aţi ţinut prea mult timp la fermentat. În mod normal cca 21 de zile sunt suficiente pentru o fermentaţie aerobă.

      Ștergere
    2. Dupa cum a prezizat si Vasile G, fructele se tin la fermentat cateva saptamani.
      Daca le tineti mai mult, alcoolul se transforma otet(intervin bacteriile aerobe). Din aceasta cauza dvs. ati distilat mai mult otet decat alcool.

      Ștergere
    3. cand fierbeti tuica , la un cazan de 30 l cum spuneti ca aveati , trebuie sa obtineti circa 1,5 l de tuica de 45-52 grade. deci e posibil sa fi picat patul , cum se zice adica stratul de prune uscate de deasupra , care e ca un capac peste fermentat. in concluzie , vi s-a evaporat alcoolul.
      in principiu raportul este de 1/10 . deci la 100 l veti obtine 10 l de tuica baubila dupa standarde ardelenesti , adica la 50 grade.de asemenea , e bine sa stiti ca sub 30 de grade tuica obtinuta direct de la cazan e deja acra.aveti nevoie de alcoolmetru. Silvia

      Ștergere
  20. 60 de zile la macerat ? este enorm de mult la o temperatura de 15-25 de grade cum zice Vasile 14-20 de zile doar se vede cand sunt gata,ai avut pierderi de 20-30%

    RăspundețiȘtergere
  21. CE SE MAI POATE PUNE PT FERMENTATIE DROJDIA AR FI UN PRODUS INDICAT? MA SFATUIESTE CINEVA?

    RăspundețiȘtergere
  22. Rachiu din grîu. Se face întîi soldul: 1 kg de grîu se îcolțește 4-5 zile,se dă prin mașinca de tocat carne...se opărește 3 kg de făină de grîu pînă la cleistarizare și se toarnă soldul...se ține învălite cu odeal timp de 10-12 ore la temperatura de 60 grade ...se răcește pînă la 25-30 grade și se pune 100 gm drojdie...se fermentează 3-5 zile...se strecură și se destiliază prin aparat cu răcitor... 2 litri de 50 grade este garantat...

    RăspundețiȘtergere
  23. la rachiul de caise dauneaza samburele?

    RăspundețiȘtergere
  24. buna ziua...am si eu o intrebare...vreau sa fac un vinars ...zdrobesc boabele de struguri fara ciorcine si las la fermentat 15...20 zile...cum ma sfatuiti...sa bag la distilat cu tot cu boasca sau sa trag doar vinul rezultat ?...Marius

    RăspundețiȘtergere
  25. Este greu de dat sfaturi de la distanta.
    Totul depinde de soiul si calitatea strugurilor folositi.
    Sigur vor fi diferente intre cele doua metode, calitativ si cantitativ.

    RăspundețiȘtergere
  26. am vie nealtoita... hibrida...imi doresc sa fac un vinars.."coniac".. dupa reteta dv....am zdrobit strugurii ..boabele fara ciorchine ... deja au cateva zile de cand sunt la fermentat intr-o putina...cum ma sfatuiti mai departe?
    ..si mai am o rugaminte...unde gasesc roscove...stiti un magazin undeva?..am tot incercat pe la diverse magazine ..si turcesti .. degeaba...
    va multumesc anticipat...Marius

    RăspundețiȘtergere
  27. 1-Urmati instructiunile din postare.
    2-Cautati pe internet, se gaseste berechet. Cel mai usor gasiti "pudra de roscove".

    RăspundețiȘtergere
  28. Buna ziua.
    Am cumparat 2400 kg.pepeni galbeni(12 butoaie de 220 l), am taiat felii, am dizolvat 2kg zahar/butoi,dupa 45 zile l-am dus la cazan pentru fiert si a iesit 46 l.de rachiu de 50 grade. Ca a iesit putin nu este o problema, ci faptul ca are un miros ciudat.La gust este ok.Am luat separat "fruntea" corespunzator.
    Intrebarea mea este: care ar fi solutia/solutiile de al face bun sa nu mai miroase?

    PS: Nu recomand prepararea rachiului din pepene galben!!





    RăspundețiȘtergere
  29. Cred ca este miros de dovleac...
    Puteti incerca in amestec cu ceva siropuri naturale, dar care sa aiba aroma proprie mai pregnanta decat distilatul.

    Pentru inceput trebuia sa testati cu o cantitate mica...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Pentru inceput trebuia sa testati cu o cantitate mica..."
      Eu nu am cazan dar am distilat la o firma specializata din zona mea(3 cazane mari de otca si 1 cazan de testelash), ori nu am avut cum sa testez rezultatul.Este adevarat ca la ruperea "podului" de cca 15cm, acesta avea un miros ciudat, dar "meseriasii" nu s-au nelinistit, spunandu-mi ca, probabil, de la coaja se trage fiindca "podul" a fost tare, uscat si nemucegait, deci, corespunzator. Dar totusi.........
      Asra este, multumesc oricum, domnule Vasile.

      O zi buna!
      Horatiu

      Ștergere
  30. multumesc......pentru cine nu are experienta sau pentru cel ce a inceput cu primul cazan ( cazul meu ) , aceste sfaturi sunt mai mult decat suficiente. Desi ieri am facut pentru prima data in viata mea cu cazanul am scos tuica de pruna foarte buna ,limpede si aroma placuta ( neastept pt. mine ).
    Problema este ca aceea ,,frunte'' am separat-o de ,,mijloc'' , acum am inteles ca este foarte toxica .....intrebare pt. cunoscatori....trebuie sa desfac damijenele si sa amestec cu mijlocul sau sa le las asa ??? Chiar daca nu consum mai mult de 1L tuica/an (da pe an :) ) , nu vreau sa o dau in bara chiar cu tuica mea :)) . Catalin.

    RăspundețiȘtergere
  31. Fac rachiu de > 35 ani. Am cazan de 50 l .La un butoi de 50 l adaug un Kg. zahar.Nu am "aruncat"niciodata "fruntea". La fiecare cazan am luat 7 l tuica.Beau din productia proprie. Nu m a durut niciodata capul.Ce spuneti daca atat fruntea ,cat si coada,le am repune la urmatorul cazan si am retine doar fruntea de la ultimul cazan?...pentru frectii... Va multumesc.Mihai[67ani]

    RăspundețiȘtergere
  32. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  33. am fiert pentru prima data tuica de pere si nu stiu ce sa intamplat ca lafinal sa tulburat ce pot sa fac sa o pot limpezi

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Probabil compozitia a fost fiarta la temperatura prea mare.
      Exista metode chimice de limpezire, dar acestea dauneaza gustului.

      Mai bine sa-l distilati inca o data.

      Ștergere
  34. Multumesc pentru informatiile abundente impartasite prin intermediul acestui articol.

    RăspundețiȘtergere
  35. cu ce sa colorez tuica de prune?......o tin in butoaie de plastic nu am butoaie de stejar multumesc alex

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tuica nu se pastreaza in plastic!!!
      Mutat-o urgent in damigene de sticla!

      Dece s-o colorati?
      Culoarea apare doar daca este tinuta timp indelungat in butoaie de stejar, cires, dud...

      Ștergere
    2. Tuica pastrata in damigene de 50 litri .Se pun cateva aschii de lemn, tulpina uscata de DUD. Dupa cateva zile tuica incepe sa se coloreze intr-o superba culoare AURIE,de zici ca bei wysky.

      Ștergere
  36. buna ziua , am facut tuica cu un cazan de 30 L din inox timp de 8 ani si a iesit super buna din resturile ramase de la vin cu tot cu ciorchine si de regula cu gutui , tot ce am prin curte , fara sa separ fruntea de coada etc si a iesit limpede si buna , o sticla de 2,5 L la cazan umplut 3/4 cu borhot......anul acesta insa , am bagat mai multe soiuri de fructe dar tuica a iesit albicioasa si proasta la gust...intrebarea mea este daca o mai fierb o data , credeti ca va iesi mai buna ? si cata tuica sa pun in cazan ( 30 L ) SA O REFIERB si cat trebuie sa iasa ? multumesc anticipat ptr cine imi va raspunde victor.pascu@ymail.com

    RăspundețiȘtergere
  37. Buna ziua, am o intrebare, cum imi dau seama daca rachiul are apa? Eu am cumparat de la un vanzator rachiu, si buniculnmeu mi,a zis ca e diluat cu apa, ca sa inmulteasca omu rachiu, deci cum imi pot da si eu seama care e rachiul pur si cel amestecat cu apa?

    RăspundețiȘtergere
  38. Am pregatit compozitie de gutui.
    In toamna am reusit sa fac din primul rand tuica foarte buna.Apoi a venit frigul si la al doilea butoi a stagnat frementarea(sfrasitul lui noiembrie).
    L-am inchis si saptamana trecuta am vazut ca se terminase macerarea.
    Dar la distilare compozitia s-a lipit de fundul cazanului si a trebuit sa o arunc.
    Compozitia s-a lasat fund in timpul distilari.
    Mai am un cazan de facut si nu stiu cum sa fac.
    Sa pun la distilat doar lichidul?
    Poate cineva sa-mi dea un sfat?

    RăspundețiȘtergere
  39. Folosiți cazan cu amestecător și nu se va mai lipi. Indicat este să amestecați continuu și la foc mic.

    RăspundețiȘtergere
  40. Bună ziua domnule Vasile.
    Chestiunea mea e următoarea: am un căzănel mic, de 15 litri, voi pune în el 10 litri de compost, căci am văzut că nu se umple, ci se lasă un spaţiu. Experienţa mea este de ajutor pe lângă un moş, care are cazan mare de 70 de litri.
    Am văzut că chiar şi pentru el, care face de ani de zile, e o adevărată problemă să potrivească focul (cu lemne) şi tot mai păţeşte să fie prea mare şi să izbucnească compost pe ţeavă peste ţuica curată. Dar el, făcând multe rânduri, acum cum să pună partea aceea murdară la tranşa următoare.

    Eu vreau să fac puţin şi mă gândeam, dat fiind că e cazan aşa mic, să îl pun pe aragaz, flacăra fiind cred suficientă şi constantă. Ce ziceţi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ideea cu aragazul e excelenta. Asa fac si eu dar folosesc un resou cu un singur ochi si pot controla usor temperatura.

      Ștergere
  41. La flacăra aragazului se poate face şi cu un cazan de 50L.
    La început daţi flacăra mare, apoi dupa ce s-a încălzit ţeava de la serpentină, puneţi pe flacară mică să fiarbă încet.
    Aşa nu se va tulbura.
    Trebuie puţină experienţă. După primul cazan veţi şti.


    RăspundețiȘtergere
  42. Buna ziua domnule Vasile!Am cumparat 300kg de portocale la 50 bani kg si as dori sa fac tuica.Fermentatia si distilarea se face ca la celelalte fructe?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din cele citite de mine, stiu ca se poate face si din citrice. Eu nu am facut niciodata. Dar trebuie incercat.

      Ștergere
    2. Revin.Sper ca nu le puneti si coaja!!

      Ștergere
  43. Eu am facut.La inceput mi s-a parut ca are un gust ciudat si am oprit-o pe 47*.
    Am gresit pentru ca dupa o luna avea un gust foarte bun.
    Asa ca procedati la fel ca la tuica normala.
    Eu am pus si zahar cam 1 litri la o galeata de apa.
    Sa o beti sanatos!

    RăspundețiȘtergere
  44. Daca rachiul se pune la pastrat in pet-uri de plastic,isi pierde din tarie? (gradele)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Rachiul de calitate (ca si vinul) se pastreaza numai in recipiente din sticla. In timp plasticul actioneaza defavorabil asupra calitatii.

      Ștergere
  45. Daca am pus 6 kg de zahar la un butoi de tescovina ( doar din boabe de struguri)butoi de 220 litri e posibil sa fie prea dulce? va multumsc CATALIN

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Zaharul nu indulceste, se transforma in alcool.

      Ștergere
  46. Buna ziua,
    Am facut rachiu de piersici, produsul a iesit cam laptos, cu gust OK. L-am fiert de deoua ori si rezultatul a fost tot la fel din punct de vedere al aspectului abicios.
    Aceeasi situatie am avuto si cu rachiu facut din "adunatura" de vinuri , ramasa in decursul ultimelor luni in casa .
    Care sa fie cauza ? E normala culoarea laptoasa, albiciosa la tuica proaspata ? Tine de conditii de fierbere, caza?. Se poate remedia ?
    Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  47. 1 - Daca este usor tulbure nu este nici-o problema. Pe masura ce se matureaza, se limpezeste.
    2 - Acea tenta albicioasa poate apare in anumite cazuri, daca fructele au fost stropite cu diferite substane si nu au fost spalate inainte de procesare.

    RăspundețiȘtergere
  48. as dori sa va intreb daca se face rachiu din banane? avem o cantitate de 120 de kg de banane rascoapte. si as vrea sa le pun la fermentat.

    RăspundețiȘtergere
  49. Asi dori sa fac un rachiu de portocale. Am mai făcut in România din prune,din mere.asi vrea să stiu dacă va ieși ceva.

    RăspundețiȘtergere
  50. Am un cazan de 45 litri,DIN VIN ROSU (degradat la gust),stie cineva daca pot face tuica??? Mii de multumiri.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fără probleme. Lăsați focul mai ușor când se încălzește serpentina și merge. Dacă iese țuica cu gust rău, o amestecați cu următorul cazan.

      Ștergere
  51. Multumesc pentru articol si....comentarii !

    RăspundețiȘtergere
  52. Ce se întâmpla dacă zeama din tescovina după a 30- a zi de la preparare este încă dulce ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pot fi mai multe cauze:
      1 - Temperatura mediului ambiant este prea scazuta si nu poate incepe fermentarea
      2 - Poate ati folosit zahar provenit din oase. Acesta nu fermenteaza.

      Ștergere
  53. Super prezentare...am vazut si eu plagiatul...O problema/intrebare : multi pun fruntea la refiert in cazanul urmator de borhot....ce parere aveti ?? cu respect Sorin Dieselman

    RăspundețiȘtergere